Si asa a inceput.
E 1234, ceasul, e tarziu. Putin somn, poate chiar si niste foame. Sete este si ea. Lene cat cuprinde, dar sper. Pacat ca nu putem manca sau bea speranta, ca multi s-ar satura.Primul pas e cel mai greau spun unii.Eu nu cred ca este adevarat. Eu cred ca cel mai greu este sa continui. Fara o motivatie motivanta te opresti. Tragi aer in piept, te uiti in jur, bagi o rugagiune, si lasi totul balta. E simplu.E greu. Vreau sa fac atat de multe incat ajung sa fac nimic. Un nimic infricosator. Un nimic care misca muntii. E un nimic gandit.

Poate ca este adevarat, dar nu imi pasa. Scriu ce gandescs si e deajuns. Nu intelegi? Intreaba! Nu vrei sa intelegi, taci.

Ce vreau sa rezolv? Nimic. Un nimic simplu pe dinafara, dar complex in profunzime.

Mult de lucru frate.